Irina Neacșu lansează la Brașov volumul „Portrete de arbori”
Irina Neacșu își lansează joi, 12 noiembrie 2026, la Brașov, volumul „Portrete de arbori. Construcția culturală a peisajului în desenul românesc (1850–1920)”. Evenimentul are loc de la ora 18:00, la Centrul Multicultural al Universității Transilvania din Brașov.
Cartea apare la Editura Muzeului Național de Artă al României și urmărește felul în care arborii și peisajele forestiere au fost reprezentate în desenul românesc între 1850 și 1920. Autoarea analizează această perioadă ca una marcată de transformări politice, sociale și culturale.
La lansare vor participa Frank Ziegler, istoric de artă la Biserica Neagră, și Radu Popica, istoric la Muzeul de Artă Brașov. Discuția va fi moderată de Adrian Lăcătuș, conferențiar doctor la Universitatea Transilvania din Brașov.
Volumul reunește rezultatele cercetării doctorale realizate de Irina Neacșu la Universitatea Națională de Arte din București. Cercetarea a fost susținută printr-o bursă Fulbright la Departamentul de Istoria Artei al Universității Yale și prin Bursa Fundației Bonte, acordată de Muzeul Național de Artă al României.
Irina Neacșu este artistă botanică și cercetătoare în istoria artei și arhitecturii. Ea a câștigat cea de-a treia ediție a Bursei Bonte cu proiectul „Estetică ecologică și investigații botanice de inspirație romantică în desenul românesc din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României”.
Cercetarea din carte urmărește reprezentarea arborilor ca formă de construcție culturală a peisajului și a imaginarului identitar. În lectura Irinei Neacșu, peisajul nu rămâne doar un subiect artistic, ci devine și un instrument de definire a teritoriului și a patrimoniului.
Lucrarea discută și desenul pe hârtie ca mijloc de observație, documentare și reflecție artistică. Autoarea pornește de la pedagogia transilvăneană a familiei Neuhauser și desenele documentare ale lui Henric Trenk, apoi ajunge la Ion Andreescu și la viziunile moderne ale Rodicăi Maniu.
Cartea se sprijină pe arhive și colecții muzeale și propune o istorie vizuală a peisajului forestier de pe teritoriul actual al României. În prefață, prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu scrie că desenul de peisaj funcționează nu doar ca expresie artistică, ci și ca document al mediului natural din trecut.
„Un desen de peisaj este, fără să fi fost creat neapărat cu această intenție, și documentul unui mediu trecut”, notează Ruxandra Demetrescu. Ea spune că în aceste lucrări pot fi observate densitatea unei păduri, forma unei coroane, raportul dintre vegetație și așezare, dintre drum și teren, dintre spațiul cultivat și cel sălbatic.
În aceeași prefață, autoarea vorbește și despre relația dintre reprezentarea artistică și memoria naturii. „Arborele devine astfel mai mult decât subiectul unei istorii a artei. Devine martorul ei”, scrie Demetrescu.
Volumul apare în paralel cu expoziția „Portrete de arbori”, vernisată pe 5 noiembrie 2026 la Muzeul Național de Artă al României din București. Expoziția, curatoriată de Irina Neacșu, reunește lucrări de Carol Popp de Szathmári, Henric Trenk, Ion Andreescu, Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, alături de semnături precum Theodor Aman, Gheorghe Tattarescu, Ștefan Popescu, Iosif Iser, Ștefan Dimitrescu și Nicolae Dărăscu.
Cartea poate fi cumpărată de pe site-ul autoarei, din rețeaua librăriilor Cărturești și de la Libris Brașov, inclusiv din magazinele online ale acestora.
