Luni, 16 noiembrie 2026
Cultură

Stephan Poen a vorbit la Opera Națională București despre moștenirea lirică

Stephan Poen a vorbit la Opera Națională București despre moștenirea lirică
Foto: Britchi Mirela / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0

Expoziția „România lirică – mozaic multicultural. O istorie a moștenirii interetnice a operei române” s-a încheiat la Opera Națională București cu un finisaj la care prof. univ. dr. Stephan Poen a prezentat 81 de protagoniști ai operei române din minorități etnice. Evenimentul a fost organizat de asociația E Ceva Bine.

Poen a spus că minoritățile etnice au contribuit la dezvoltarea operei românești și la formarea unor personalități importante ale acestei arte. El a legat această idee de afirmația că o cultură națională există doar atunci când există și o cultură universală.

Profesorul a vorbit și despre începuturile operei pe teritoriul românesc. Primele informații despre companii de operă apar la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în jurul anilor 1780-1790, iar până în 1835 în Principatele Române coexistau trupe străine și românești. În același an a fost jucată „Semiramida” de Rossini, tradusă și cântată în limba română.

În 1885, George Ștefănescu a fondat prima companie stabilă de operă, iar aceasta a fost instituționalizată în 1921. În stagiunea 1924-1925 s-a constituit și baletul românesc organizat, prin aportul coregrafului polonez Anton Romanovski și al balerinei poloneze Eleonora Dobieska.

Stephan Poen a descris clădirea Operei Naționale București drept una dintre cele mai frumoase din Europa. El a spus că a vizitat opere din Europa, America de Nord, America de Sud și Asia și a comparat sala bucureșteană cu teatre europene înghesuite între clădiri sau afectate de trafic.

Pe baza unei statistici pe care o consideră limitată, pentru că un recensământ istoric complet nu este posibil, Poen a identificat 81 de personalități ale Operei Române care și-au păstrat și și-au asumat originea. Dintre acestea, 31 sunt evrei, 10 italieni, 10 ruși, 9 armeni, 7 maghiari, 6 greci, 4 germani, 3 polonezi și un spaniol.

Profesorul a spus că termenul de „minoritate” ține de rigoarea matematică a procentelor. A propus, în schimb, o comparație din chimie și i-a descris pe membrii acestor comunități drept catalizatori indispensabili majorității.

Președintele asociației E Ceva Bine, Iulian Văcărean, a explicat că ideea expoziției a pornit din interesul pentru diversitate și pentru rolul muzicii în această zonă de patrimoniu. El a spus că echipa a cartografiat fiecare etnie implicată în opera română și a alcătuit o scurtă istorie și o cronologie a întâlnirii dintre etnici și români.

Expoziția a folosit documente de arhivă, portrete și afișe de epocă, citate din memorii și cronici, imagini și înregistrări, alături de mărturii ale artiștilor de astăzi. Organizatorii spun că selecția rămâne parțială, fiind alcătuită din materialele documentate până acum.

Cercetarea este încă deschisă, iar cei care au fotografii, programe de sală, scrisori sau amintiri despre artiști, compozitori ori dirijori din comunitatea lor pot scrie la acasa@ecevabine.ro.

Foto: Britchi Mirela / Wikimedia Commons, CC BY-SA 4.0