Pacienții ajung la private pentru analize, iar spitalele duc lipsă de bani

Pacienții din România ajung tot mai des la clinicile private pentru analize și investigații imagistice, după ani în care ambulatoriile spitalelor publice au rămas slab dezvoltate. Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru protecția Pacienților din România, spune că lipsa locurilor și a specialităților din spitalele de stat împinge oamenii către privat.

„În primul rând, problema este accesul la ambulatoriu, pentru că aici se simte cel mai puternic lipsa de soluții”, a explicat Barbu. El a spus că nu toți pacienții au loc în spitale și că ar trebui să poată merge și în ambulator. Potrivit lui, listele de așteptare sunt lungi, iar în ultimii 20 de ani nu s-a făcut mare lucru pentru ambulatoriul spitalelor publice.

Barbu a arătat că aproximativ 96% dintre pacienții care au nevoie de analize medicale în ambulatoriu ajung la clinicile private. Situația este asemănătoare și la imagistică, pentru că statul nu are suficiente locuri. El a adăugat că mulți pacienți internați în spitale publice sunt trimiși tot către privat pentru investigații de laborator și imagistice.

„Pentru pacient, șansa reală este să meargă la o clinică privată, mai ales că nu își permite să meargă în străinătate”, a precizat președintele organizației de pacienți. El a avertizat însă că și furnizorii privați încep să întâmpine probleme, după ce plafoanele pentru anul viitor au fost reduse.

Potrivit lui Barbu, sumele repartizate nu vor acoperi nici măcar 30–40% din nevoile de servicii medicale paraclinice. El a spus că aici intră analizele de laborator și imagistica, dar și consultațiile și serviciile clinice, care sunt prost tarifate. În opinia sa, mulți medici au renunțat să mai lucreze în contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate sau acceptă doar un număr limitat de pacienți.

„Unii își aleg un număr de pacienți care le convine, iar pe ceilalți îi condiționează să plătească”, a spus Barbu.

Reprezentantul pacienților a criticat și modul în care sunt finanțate spitalele publice. El a spus că unele unități nu mai fac internări pentru cazurile care trebuie tratate, fiindcă nu au bani de medicamente, materiale sanitare, alimente și energie.

„Facturile la energie, gaze, termoficare și electricitate încep să crească, iar managerii se tem de acest lucru”, a afirmat Barbu. El a precizat că multe spitale de urgență aparțin Ministerului Sănătății și nu primesc bani de la consiliile județene, iar celelalte unități primesc tot mai puține fonduri, pentru că și consiliile județene au rămas fără bani la sfârșit de an.

Barbu a cerut și o analiză mai atentă a programelor naționale de sănătate. El a spus că acestea depind de fonduri din bugetul consolidat, care trec prin Ministerul Sănătății înainte să ajungă la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, separat de banii din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Guvernul a adoptat pe 30 octombrie prima rectificare bugetară din 2026, prin care redistribuie fonduri pentru ultimele două luni ale anului. Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a fost majorat cu 3,22 miliarde de lei, pentru medicamente, materiale sanitare, servicii medicale și programele naționale de sănătate.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a primit acces la aproximativ 3,9 miliarde de lei din sumele reținute la începutul anului. Plafonul pentru contractele cost-volum și cost-volum-rezultat a fost stabilit la 9,1 miliarde de lei.

La Ministerul Sănătății au fost prevăzute alocări suplimentare de 774 de milioane de lei, dintre care 183 de milioane pentru salariile personalului din serviciile județene de ambulanță, 200 de milioane pentru funcționarea unităților de primiri urgențe și 391 de milioane pentru programe și acțiuni prioritare de sănătate.

În același timp, alocările pentru proiectele cu finanțare externă nerambursabilă au fost reduse cu 700 de milioane de lei, din cauza gradului redus de execuție.

Foto: FlaviusNITA / Wikimedia Commons, CC BY 3.0