România are tot mai puțini profesori la Matematică, Fizică și Chimie
România găsește tot mai greu profesori pentru Matematică, Fizică și Chimie, iar în unele școli posturile ajung să fie acoperite de pensionari. Situația apare într-un context european în care personalul didactic îmbătrânește, arată datele Eurostat și OECD TALIS 2024.
Eurostat a publicat date care arată că, în 2024, în școlile primare și secundare din Uniunea Europeană lucrau aproximativ 5,3 milioane de profesori, cu 36.500 mai mulți decât în anul precedent. Femeile reprezentau 72,9% din total. În același timp, structura de vârstă s-a schimbat vizibil: 40,4% dintre profesorii din UE aveau cel puțin 50 de ani, iar doar 8% aveau sub 30 de ani.
Profesorii cu vârste între 30 și 34 de ani reprezentau 9,5% din total, iar cei între 35 și 49 de ani, 11,6%. Diferențele dintre statele membre sunt mari. În Lituania, 58,4% dintre profesori aveau cel puțin 50 de ani, iar procentul ajungea la 55,6% în Portugalia, 54,3% în Italia, 54% în Letonia și 50,6% în Estonia.
La celălalt capăt, Irlanda avea 20,8% dintre profesori în această categorie de vârstă, Malta 20,9%, iar Luxemburg 22%. Pentru profesorii sub 30 de ani, cele mai mari ponderi au fost în Luxemburg, cu 15,3%, Danemarca, cu 15,2%, Belgia, cu 14,9%, și Austria, cu 14,6%. Cele mai mici procente apar în Cipru, cu 3,1%, Portugalia, cu 3,3%, și Polonia, cu 4%.
În România, studiul OECD TALIS 2024 indică o vârstă medie de 45 de ani pentru profesorii din învățământul secundar inferior. Tot acolo, 32% dintre profesorii de gimnaziu au cel puțin 50 de ani, iar 10% au sub 30 de ani. Față de 2018, ponderea celor de 50 de ani și peste a crescut cu 6 puncte procentuale.
Inspectorul școlar pentru Resurse Umane din cadrul Inspectoratului Școlar Județean Olt, Cristian Miu, spune că lipsa cadrelor calificate se vede deja la catedră. „Se resimte deja lipsa personalului calificat la anumite discipline. La matematică e aproape imposibil să mai găsim profesori. Deja am făcut apel la un student, în Slatina”, a precizat el.
În zona de nord a județului Olt, la școlile Dobroteasa și Vulturești, un post de Matematică a rămas fără candidat la repartizare. „Urmează ca directorul să cheme un pensionar. Este o doamnă acolo în zonă, care are câțiva ani de pensie, și e singura soluție”, a spus Miu. El a adăugat că și profesorii pensionari sunt greu de găsit pentru plata cu ora.
„E greu de admis că la 20 de lei poți să mai vii pe normă întreagă”, a completat inspectorul școlar. Potrivit lui, și Fizica și Chimie intră pe lista disciplinelor cu probleme, iar situația se va agrava în următorii ani.
„Va fi la nivelul județului Olt un an, 2032, zic eu, unde, brusc, zeci de oameni vor dispărea din sistem, la Științe. Și nu vin din urmă absolvenți, aici este problema”, a mai spus Cristian Miu.
Profesorul Adrian Voica, liderul Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Muntenia, spune că după 36 de ani de reforme succesive întrebarea esențială nu mai este ce se schimbă, ci cine va mai preda peste 5, 10 sau 15 ani. El susține că orice schimbare privind norma didactică, salarizarea, pensionarea, reorganizarea rețelei școlare și statutul personalului ar trebui să fie precedată de un studiu public de impact pe următorii 10 ani, pe discipline, județe și mediu urban-rural.
Voica afirmă că educația nu se reformează împotriva profesorilor, ci împreună cu ei. El spune că o reformă reală începe cu atragerea și păstrarea profesorilor competenți, investiție, stabilitate legislativă și politici bazate pe rezultate măsurabile.
